Grad de îndatorare 2024 – maxim 40%. Cum se calculează

Grad de îndatorare 2024 – ce este și cum îl calculezi

Gradul de îndatorare reprezintă raportul dintre veniturile totale ale unui individ și cheltuielile rezultate în urma contractelor de credit pe care acesta le are active.

Gradul maxim de îndatorare în 2024 este de 40% pentru credite de consum și ipotecare și 45% pentru credite dedicate achiziției primei locuințe.

Procentele exprimate mai sus sunt valabile pentru împrumuturile în lei.

Pentru creditele ipotecare în Euro (de consum în Euro nu pot fi accesate), gradul maxim de îndatorare este 20% și 25% pentru creditele dedicate achiziției primei locuințe.

Gradul de îndatorare valabil și în 2024 pentru persoane fizice a fost setat de către Banca Națională a României încă din 2018.

Aici vom discuta ceva mai pe larg despre valoarea acestui grad de îndatorare maxim și despre repercusiunile pe care reglementări adoptate le au asupra împrumuturilor accesate de publicul larg.

Ce este gradul de îndatorare

Gradul de îndatorare reprezintă un raport între obligațiile totale de plată lunare ale unei persoane rezultate în urma contractelor de credit sau leasing, raportate la totalitatela veniturilor nete pe care respectivul individ le încasează în fiecare lună.

La finele anului 2018, înainte de promulgarea legii care reglementează gradul maxim de îndatorare și care se aplică și în ziua de astăzi, limita de creditare putea diferi de la o bancă la alta.

Media pieței era de 47% din veniturile lunare pentru creditele ipotecare și de 45% pentru cele de consum.

În prezent, lucrul acesta nu mai este posibil, noile limite fiind foarte bine reglementate prin lege, după cum vom prezenta în continuare:

Care este gradul maxim de îndatorare în funcție de tipul de împrumut

Credite ipotecare în lei

* 40% în cazul celor care mai au o altă locuință achiziționată pe numele lor

* 45% în cazul persoanelor care accesează creditul pentru a-și achita prima locuință, implicit și pentru cei ce vor să acceseze programul Prima Casă
Credite ipotecare în Euro

* 20% în cazul celor care mai au o altă locuință achiziționată pe numele lor

* 25% în cazul persoanelor care accesează creditul pentru a-și achita prima locuință
Credite de consum în lei (nu pot fi accesate în Euro) și/sau refinanțări în credite de consum

* 40% – normă standard

Reglementările se aplică tuturor instituțiilor financiare – atât celor bancare, cât și celor nebancare sau IFN-uri.

Tot aici credem că este util că amintim că, în conformitate cu legea care guvernează limita maximă de creditare, se renunță la practicile prin care se reduceau cheltuielile de subzistență și ajustările de orice fel ale venitului.

Totodată, nu se mai ține cont nici de rata dobânzii, de șocul privind cursul de schimb sau de limita gradului de îndatorare mai mare cu maxim 15 % din portofoliul de împrumuturi noi cu destinație persoane fizice, al fiecărui creditor.

Toate acestea reprezentau diverse tactici erau folosite destul de des de către unele instituții financiare pentru acordare de împrumuturi ce depășeau, câteodată cu mult, gradul de îndatorare maxim admis înainte de 2018.

Gradul maxim de îndatorare de 40% nu se aplică și în cazul refinanțărilor

Regulile nu se aplică în cazul creditelor ce sunt accesate strict în scopul de a refinanța datorii aferente împrumuturilor ce au fost contractate anterior intrării în vigoare a noului proiect de reglementare.

Astfel, în cazul în care beneficiarii au deja împrumuturi care depășesc nivelul stabilit drept grad maxim de îndatorare, ei vor putea accesa credite de refinanțare ale căror rate să reprezinte mai mult de 40% din venitul net.

Dar atenție, regula de mai sus nu este valabilă și în cazul refinanțărilor ce presupun acordarea unui împrumut suplimentar celui sau celor existente.

În cazul accesării de credite ipotecare de refinanțare nu se aplică niciun fel de grad de îndatorare, deci acestea pot depăși limitele amintite anterior.

Grad de îndatorare formulă

Gradul de îndatorare se calculează în felul următor:

Se adună valoarea tuturor obligațiilor financiare lunare (rate credite, leasing-uri, carduri de credit etc.)
Se adună valoarea tuturor veniturilor nete (salarii, chirii etc., după plata contribuțiilor la stat)
Se împart obligațiile la venituri și se înmulțește cu 100

Exercițiu de calcul

Haide să facem și un exercițiu de calcul pentru o mai bună înțelegere a formulei utilizate în determinarea gradului de îndatorare:

Să zicem că ai rate la apartament de 1200 lei și o rată pentru un credit de consum de 300 lei – rezultă obligații de 1500 lei
Presupunem că veniturile tale lunare sunt de 3000 lei
Calculul gradului de îndatorare va fi: 1500/3000*100 = 50
Așadar, gradul de îndatorare în cazul acestui exemplu este de 50%

Care este scopul de a seta un grad de îndatorare mai mic

Consilierul de strategie al Băncii Naționale a României, domnul Adrian Vasilescu, a declarat că printre principalele preocupări ale celor din conducerea BNR este aceea de a evita gradul de supraîndatorare a populației.

El a amintit de situația în care țara noastră se afla înainte de criza din 2007. Atunci, din cauza creditelor mici acordate extrem de simplu și de repede, s-au înregistrat foarte multe restanțe în plata datoriilor.

Astfel, nivelul de credite neperformante ajunsese să depășească 30% din totalul împrumuturilor.

În prezent, ultimele cifre oficiale pe care le avem, din iunie 2024, situează coeficientul NLP (non-performing loans) mult sub pragul de 10 %, impus de către Banca Europeană, valoarea lui fiind de doar 2.49%, în scădere de la 2.65% înregistrat în aceeași perioadă a anului 2023.

Cu alte cuvinte, a fost redus semnificativ nivelul creditelor neperformante, comparativ cu ceea ce se întâmpla înainte de 2007.

Până și în plin șoc din cauza pandemiei, în iunie 2020, nivelul creditelor neperformante tot nu a fost mai mare de 4.4%, ceea ce ne arată că limita impusă își face treaba.

De ce trebuia modificată limita de creditare

Întrebarea logică pe care mulți și-o pun acum este următoarea:

Din moment ce creditele neperformante din 2008 și până în 2018 au fost mult reduse și fără existența unei limite standard atât de stricte, de ce totuși se impunea setarea acestui grad de îndatorare a populației?

Ei bine, privind retrospectiv, răspunsul este unul destul de simplu: din cauză că nu se dorea ca populația țării noastre să se supraîndatoreze din nou și să se reatingă acel prag negativ din anul 2007.

Foarte mulți analiști politici, financiari și economici ne atenționau în 2018 de faptul că o nouă criză financiară ar putea fi mai aproape decât ne așteptam.

Acesta a fost și principalul motiv pentru care s-a dorit introducerea acestui nou grad de îndatorare, pentru ca nivelul creditelor neperformante să rămână unul scăzut.

Nu putem spune decât că cei din conducerea BNR au avut într-o oarecare măsură dreptate și că acțiunile luate atunci se poate să fi salvat economia de un potențial colaps în timpul lunilor martie – iunie 2020.

Avantaje și dezavantaje ale noului grad de îndatorare

Desigur, ca orice modificare adusă unui lucru deja existent, și aceste legi privind limita de credit vin cu anumite avantaje și dezavantaje, ce vor fi prezentate în continuare.

Avantaje

În primul rând se reduce mult birocrația și se simplifică sistemul de creditare
Se poate calcula imediat suma maximă creditabilă, aplicând formula pentru gradul de îndatorare: rata lunară nu poate depăși 40% din venitul net pentru credite în lei și 20% pentru cele în valută
Nu se mai aplică limita gradului de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de împrumuturi noi cu destinație persoane fizice, al fiecărui creditor, cum se făcea înainte
Din toate analizele, se pare că aceste reglementări au chiar un impact ușor pozitiv asupra creșterii economice
Se reduce nivelul creditelor neperformante

Dezvantaje

Firește că principalul dezavantaj este acela că persoanele fizice pot împrumuta mai puțin bani în 2024, comparativ cu 2018. În rest, nu ne putem gândi la un alt dezavantaj, să fim sinceri.

Concluzii

Concluzionând, conform limitelor de creditare ce au fost aplicate valabile în 2024, orice persoană fizică se poate îndatora până la maxim:

40% din venitul lunar net, atunci când accesează credite în lei
20% din venitul net când aplică pentru împrumuturi în valută
45% din venitul net pentru credite de tipul Prima Casă

Este de bun augur acest nou grad de îndatorare?

Noi credem că da, pentru că sunt foarte mulți români care încă nu au o educație financiară suficient de bună încât să își poată gestiona singuri finanțele proprii.

Iar prin setarea acestei limite de creditare, BNR se asigură că debitorii își vor putea achita mai simplu și mai rapid împrumuturile accesate.

Tu ce crezi, este bună sau nu această lege? Lasă-ne un comentariu în secțiunea de mai jos, sau dă-ne un mail cu părerea ta.