Top 7 cele mai sărace țări din UE în 2026: Unde e România?

În ciuda progreselor economice generale înregistrate în ultimele decenii, Europa continuă să se confrunte cu disparități semnificative între statele membre ale Uniunii Europene. Diferențele de dezvoltare economică între țările din Vest și cele din Est și Sud rămân considerabile, afectând milioane de cetățeni europeni.

În 2026, Bulgaria își păstrează statutul de cea mai săracă țară din UE, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 66% din media europeană (exprimat în PPS, Eurostat 2024).

România, pe de altă parte, a făcut progrese remarcabile. Cu un PIB de 79% din media UE, țara noastră a depășit Ungaria, Croația și Slovacia, urcând pe locul 7 în clasamentul celor mai sărace țări din UE. În ultimul deceniu, România a reușit să reducă sărăcia cu 21,8%, plasându-se pe locul 5 în Uniunea Europeană la acest capitol important.

O surpriză majoră a clasamentului din ultimii ani: Ungaria a coborât spre coada clasamentului european, iar la indicatorul de consum individual efectiv pe cap de locuitor (AIC), a ajuns cea mai săracă țară din UE în 2024, sub Bulgaria.

Acest articol analizează top 7 cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, folosind cele mai recente date oficiale Eurostat din 2024-2025. Vom prezenta atât provocările majore cu care se confruntă aceste națiuni, cât și progresele remarcabile înregistrate în reducerea sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor.

România se situează pe locul al șaptelea în clasamentul celor mai sărace țări din UE, cu un PIB de 79% din media europeană (PPS, Eurostat 2024). Față de anii trecuți, când era pe locul 6 cu doar 73%, România a înregistrat o convergență accelerată către media UE.

Economia românească este diversificată, incluzând industria auto (cu Dacia-Renault ca flagship), sectorul IT&C în plină expansiune, agricultura și serviciile. România a ajuns la același nivel statistic cu Polonia și Estonia la PIB per capita, depășind șase alte state membre: Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria.

România are o rată AROPE (At Risk of Poverty or Social Exclusion) de 27,9% în 2024, în scădere cu 4,1 puncte procentuale față de 2023. Asta înseamnă circa 5,3 milioane de persoane, cu aproape 740.000 mai puțin decât anul precedent. Situația copiilor rămâne grea: 33,8% dintre copiii români sunt la risc de sărăcie, peste media UE de 24,2%.

Salariul mediu brut lunar a crescut la aproximativ 9.200 lei (circa 1.800 euro) în 2025, iar salariul mediu net se situează în jur de 5.500 lei (aproximativ 1.080 euro). Salariul minim brut pentru 2026 este de 4.050 lei.

Principalele provocări includ emigrația masivă: aproximativ 3,1 milioane de români trăiesc în alte țări ale Uniunii Europene, reprezentând 16,28% din populație, cel mai mare procent din orice țară membră. Disparitățile regionale sunt enorme: București-Ilfov are o rată a sărăciei de doar 12,3%, în timp ce regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia ating 40-45%.

Știai că...

România a crescut de la 56% din media UE la PIB per capita (PPS) în 2015, la 79% în 2024, cea mai rapidă convergență din regiune în ultimul deceniu?

Croația ocupă locul al șaselea cu un PIB de 78% din media UE (PPS, Eurostat 2024). Ca cea mai tânără țară membră a Uniunii Europene, aderând în 2013, și membră a zonei euro din 2023, Croația se află într-un proces intens de integrare și dezvoltare economică.

Economia croată se bazează în principal pe turism, beneficiind de coasta spectaculoasă a Mării Adriatice, construcții navale și agricultură. Sectorul turistic reprezintă aproximativ 20% din PIB, făcând economia vulnerabilă la fluctuațiile sezoniere și la șocuri externe precum pandemia.

Situația migrației din Croația s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. În 2024, țara a înregistrat 70.391 imigranți și 38.997 emigranți, indicând o tendință pozitivă de stabilizare demografică. Croația a devenit mai atractivă pentru imigranți, iar emigrația masivă din anii anteriori s-a redus considerabil.

Croația demonstrează progrese spectaculoase în reducerea sărăciei. În ultimul deceniu, țara a reușit să reducă sărăcia cu 34,6%, plasându-se pe locul al doilea în Uniunea Europeană la acest capitol important.

Fondurile europene pentru infrastructură și dezvoltarea regională oferă oportunități majore pentru accelerarea creșterii economice și reducerea disparităților regionale.

Știai că...

Croația a inventat cravata (numele provine de la "croate") și are peste 1.200 de insule, dintre care doar 50 sunt locuite permanent?

Ungaria ocupă locul al cincilea cu un PIB de 76% din media UE (PPS, Eurostat 2024). Ceea ce face situația Ungariei remarcabilă este prăbușirea relativă din ultimii ani: în 2024, la indicatorul de consum individual efectiv per capita (AIC), Ungaria a ajuns pe ultimul loc în UE, cu doar 72% din media europeană, sub Bulgaria (74%).

Membră a Uniunii Europene din 2004, Ungaria s-a confruntat cu o deteriorare accelerată a nivelului de trai sub guvernarea lui Viktor Orbán. Economia ungară se bazează pe industria auto (Audi, Mercedes, BMW au fabrici aici), electronică și servicii, dar politicile economice au generat inflație ridicată și o presiune fiscală crescândă asupra populației.

Paradoxul Ungariei constă în faptul că, deși PIB-ul pe cap de locuitor se situează la 76% din media UE, consumul real al gospodăriilor este cel mai mic din întreaga Uniune. Cu alte cuvinte, producția economică nu se traduce în bunăstarea cetățenilor.

Salariul mediu lunar brut în Ungaria se situează în jur de 600.000 de forinți (circa 1.550 euro), însă puterea de cumpărare a fost erodată de inflația ridicată din 2022-2024, care a atins vârfuri de peste 25%.

Un alt factor important: Ungaria a fost singurul stat UE care a înregistrat o scădere a consumului real al gospodăriilor față de nivelul de acum 20 de ani, alături de Italia și Grecia.

Știai că...

Ungaria a fost pentru multă vreme în topul convergenței economice din regiune, dar în ultimii 5 ani a fost depășită de România, Polonia și chiar de unele țări baltice la indicatorii de nivel de trai?

Slovacia se situează pe locul al patrulea cu un PIB de 75% din media UE (PPS, Eurostat 2024).

Membră UE din 2004 și parte a zonei euro din 2009, Slovacia a parcurs un drum semnificativ de dezvoltare economică, dar încă se confruntă cu provocări importante.

Economia slovacă este dominată de industria auto, cu mari producători precum Volkswagen, Kia și Peugeot care au investiții masive în țară.

Producția industrială reprezintă coloana vertebrală a economiei, însă există disparități regionale mari între zonele industrializate și regiunile rurale. Salariul mediu în Slovacia este de aproximativ 1.674 euro lunar brut, iar rata sărăciei subiective se situează la 28,7%.

Un aspect pozitiv remarcabil este că Slovacia are cea mai egală distribuție a veniturilor din întreaga Uniune Europeană, cu un coeficient Gini de doar 21,6. De asemenea, rata șomajului este foarte scăzută, situându-se la 3,5%, indicând o piață a muncii dinamică.

Principalele provocări cu care se confruntă Slovacia includ îmbătrânirea accelerată a populației și necesitatea diversificării economice dincolo de dependența excesivă de industria auto. Investițiile în tehnologie și servicii reprezintă priorități pentru dezvoltarea durabilă a țării.

Știai că...

Slovacia produce cele mai multe automobile per capita din lume și este singura țară care a avut un oraș, Bratislava, capitală a trei imperii diferite: Regatul Ungariei, Austro-Ungaria și Cehoslovacia?

Grecia ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un PIB de 69% din media UE (PPS, Eurostat 2024). Țara elenă a fost grav afectată de criza financiară din perioada 2008-2018, iar efectele acestei perioade dificile se resimt încă în economia națională.

Grecia are unele dintre cele mai mari datorii publice din întreaga Uniune Europeană, reprezentând aproximativ 147% din PIB, deși această datorie este pe o traiectorie descendentă. Italia și Grecia sunt singurele două țări ale UE în care venitul real al familiilor a scăzut în ultimii 20 de ani.

Economia greacă se bazează în principal pe turism, transport maritim și agricultură, sectoare care au fost puternic afectate de pandemia COVID-19.

Un aspect deosebit de îngrijorător este că Grecia înregistrează cea mai ridicată rată a sărăciei subiective din Uniunea Europeană, ajungând la 66,8%. Aceasta înseamnă că aproape două treimi din populația greacă consideră că trăiește în sărăcie.

Măsurile de austeritate implementate în ultimii ani și planurile de rambursare anticipată a datoriilor reprezintă pași importanți către stabilizarea economică.

În prezent, 19% din populația Greciei se confruntă cu sărăcia energetică, neputând să își încălzească sau răcească locuințele corespunzător. Totuși, țara înregistrează progrese lente dar constante în recuperarea economică, susținute de relansarea sectorului turistic.

Știai că...

Grecia are peste 6.000 de insule și insulițe, dintre care doar 227 sunt locuite, iar economia insulelor mici depinde aproape exclusiv de turismul sezonier și pescuit?

Letonia se situează pe locul al doilea cu un PIB de 68% din media UE (PPS, Eurostat 2024). Membră a Uniunii Europene din 2004 și a zonei euro din 2014, Letonia se confruntă cu una dintre cele mai severe crize demografice din Europa.

Criza demografică letonă este alarmantă: populația țării a scăzut dramatic de la 2,67 milioane de locuitori în 1990 la doar 1,857 milioane în 2025. Între 2016 și 2024, numărul nașterilor a scăzut cu 43%, indicând o tendință demografică nesustenabilă pe termen lung.

Economia letonă se bazează pe servicii financiare, transport și industria lemnului. Țara beneficiază de o poziție geografică strategică ca poartă de intrare către piețele din fosta Uniune Sovietică. Cu toate acestea, Letonia are o rată ridicată a inegalității veniturilor, cu un coeficient Gini de 34,0.

Emigrația tinerilor către Europa de Vest reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea economică. Mulți letoni tineri și educați aleg să își construiască cariera în Germania, Suedia sau Regatul Unit, lăsând în urmă o populație îmbătrânită.

Eforturile de digitalizare și planurile de atragere a investițiilor străine directe reprezintă strategii importante pentru revitalizarea economiei letone și crearea de locuri de muncă atractive pentru tineri.

Știai că...

Riga, capitala țării, are cea mai mare colecție de arhitectură Art Nouveau din Europa?

Bulgaria ocupă poziția de cea mai săracă țară din Uniunea Europeană în clasamentul economic european din 2026, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 66% din media europeană (PPS, Eurostat 2024).

Membră UE din 2007, Bulgaria are o populație de aproximativ 6,9 milioane de locuitori și se confruntă cu provocări economice majore care persistă de mai bine de un deceniu. Un eveniment major: Bulgaria a aderat oficial la zona euro pe 1 ianuarie 2025, renunțând la leva în favoarea monedei unice europene.

Economia bulgară se bazează în principal pe agricultură, industria textilă și turism, însă productivitatea în aceste sectoare rămâne scăzută comparativ cu standardele europene.

Salariul mediu net se situează în jur de 1.000 euro lunar după adoptarea euro, cel mai mic din întreaga Uniune Europeană. Rata riscului de sărăcie atinge 30,3% din populație (AROPE), cea mai mare din UE.

Totuși, Bulgaria demonstrează progrese remarcabile în lupta împotriva sărăciei. În ultimul deceniu, țara a reușit să reducă sărăcia cu 26,5%, fiind pe locul 4 în UE la acest capitol.

De asemenea, Bulgaria are cele mai mici datorii publice din Uniunea Europeană, reprezentând doar 23,8% din PIB. Un aspect îngrijorător rămâne faptul că 19% din populația bulgară nu își poate încălzi locuințele în mod adecvat, indicând probleme grave de sărăcie energetică. Interesant: la indicatorul AIC (consum individual efectiv per capita), Bulgaria a depășit Ungaria pentru prima dată în 2024, ajungând la 74% din media UE.

Știai că...

Bulgaria este singura țară din UE care folosește alfabetul chirilic și a devenit în 2025 cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro?

Analiza situației economice din țările prezentate relevă mai mulți factori structurali care contribuie la perpetuarea sărăciei în aceste regiuni. Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de combatere a disparităților.

Emigrația masivă a forței de muncă calificate către Europa de Vest, cunoscută sub numele de "brain drain", reprezintă una dintre cele mai grave provocări. Milioane de cetățeni din aceste țări aleg să își construiască cariera în Germania, Franța, Olanda sau alte țări cu salarii mai mari, lăsând în urmă economii cu deficit de specialiști.

Dependența excesivă de sectoare economice cu valoare adăugată scăzută, precum agricultura tradițională și industria textilă, limitează potențialul de creștere economică. Aceste sectoare sunt vulnerabile la concurența din țările cu costuri de producție și mai mici.

Infrastructura deficitară în regiunile rurale creează disparități majore între capitalele dezvoltate și restul țării. Lipsa conectivității digitale, a drumurilor moderne și a serviciilor publice de calitate descurajează investițiile și dezvoltarea economică locală.

Corupția și birocrația excesivă continuă să descurajeze investițiile străine directe și să frâneze dezvoltarea antreprenoriatului local. Deși progrese semnificative au fost înregistrate, aceste probleme persistă în multe dintre țările analizate.

Fondurile europene reprezintă o oportunitate majoră pentru reducerea acestor disparități, însă implementarea lentă și capacitatea administrativă limitată frânează adesea progresul.

Impactul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina a adăugat presiuni suplimentare asupra acestor economii vulnerabile.

Analiza situației economice din cele mai sărace țări din Uniunea Europeană relevă o imagine complexă, caracterizată atât de provocări persistente, cât și de progrese remarcabile în reducerea disparităților.

Care este cea mai săracă țară din UE? Răspunsul rămâne Bulgaria, cu 66% din media europeană la PIB per capita. Dar clasamentul s-a schimbat considerabil față de anii trecuți: Ungaria a căzut spre coada topului european, iar România a urcat de pe locul 6 pe locul 7, depășind mai multe state membre.

Deși diferențele economice între țările din Vest și cele din Est și Sud rămân considerabile, majoritatea națiunilor analizate înregistrează progrese constante și semnificative. România, Bulgaria, Croația și Ungaria au demonstrat că integrarea europeană funcționează pe termen lung, reușind să reducă substanțial ratele de sărăcie în ultimul deceniu.

Este România cea mai săracă țară din UE? Cu siguranță nu. Cu un PIB de 79% din media europeană și o traiectorie ascendentă clară (de la 56% în 2015), România este pe drumul cel bun. Provocările principale persistă: emigrația masivă, disparitățile regionale enorme și necesitatea diversificării economice.

Cele mai sărace țări din Europa, fie că vorbim despre UE sau continent, au un lucru în comun: progresează. Fondurile europene, digitalizarea și integrarea în lanțurile de valoare europene creează fundația pentru o creștere economică durabilă.

Pe plan individual, educația financiară și planificarea bugetară inteligentă pot face diferența în îmbunătățirea situației financiare personale. Financer.ro oferă instrumente și comparații utile pentru a lua decizii financiare informate, indiferent de țara în care trăiești sau de nivelul tău de venit actual.

Dacă ți-a plăcut acest articol, mai avem câteva asemănătoare pe care le poți citi aici:

• Cele mai sărace țări din lume
• Cea mai săracă țară din Europa