Top 7 cele mai sărace țări din UE în 2025: Unde e România?

În ciuda progreselor economice generale înregistrate în ultimele decenii, Europa continuă să se confrunte cu disparități semnificative între statele membre ale Uniunii Europene. Diferențele de dezvoltare economică între țările din Vest și cele din Est și Sud rămân considerabile, afectând milioane de cetățeni europeni.

În 2025, Bulgaria își păstrează statutul negativ de cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.

România, spre surprinderea multora, se situează pe locul 6 printre cele mai sărace țări din UE, cu un PIB de 73 KKS (standard de putere de cumpărare), însă situația economică a țării noastre este în continuă îmbunătățire. În ultimul deceniu, România a reușit să reducă sărăcia cu 21,8%, plasându-se pe locul 5 în Uniunea Europeană la acest capitol important.

Acest articol analizează top 10 cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, folosind cele mai recente date oficiale Eurostat din 2025-2026. Vom prezenta atât provocările majore cu care se confruntă aceste națiuni, cât și progresele remarcabile înregistrate în reducerea sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor.

Bulgaria ocupă poziția de cea mai săracă țară din Uniunea Europeană în clasamentul economic european din 2025, cu un PIB de doar 55 KKS pe cap de locuitor.

Membră UE din 2007, Bulgaria are o populația de aproximativ 6,9 milioane de locuitori și se confruntă cu provocări economice majore care persistă de mai bine de un deceniu.

Economia bulgară se bazează în principal pe agricultură, industria textilă și turism, însă productivitatea în aceste sectoare rămâne scăzută comparativ cu standardele europene.

Salariul mediu brut anual în Bulgaria este de aproximativ 14.255 euro (27.881 leva), iar salariul mediu net se situează în jur de 1.000 euro lunar odată cu introducerea euro în 2025, cel mai mic din întreaga Uniune Europeană. Rata riscului de sărăcie atinge 30% din populație.

Totuși, Bulgaria demonstrează progrese remarcabile în lupta împotriva sărăciei. În ultimul deceniu, țara a reușit să reducă sărăcia cu 26,5%, fiind pe locul 4 în UE la acest capitol.

De asemenea, Bulgaria are cele mai mici datorii publice din Uniunea Europeană, reprezentând doar 23,8% din PIB. Un aspect îngrijorător rămâne faptul că 19% din populația bulgară nu își poate încălzi locuințele în mod adecvat, indicând probleme grave de sărăcie energetică.

Știai că...

Bulgaria este singura țară din UE care folosește alfabetul chirilic și are cea mai veche aurărie din lume, descoperită la Varna, cu artefacte de aur vechi de peste 6.000 de ani?

Grecia ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un PIB de 65 KKS pe cap de locuitor. Țara elenă a fost grav afectată de criza financiară din perioada 2008-2018, iar efectele acestei perioade dificile se resimt încă în economia națională.

Grecia are cele mai mari datorii publice din întreaga Uniune Europeană, reprezentând 146,7% din PIB în 2025, în scădere față de 154,2% din 2024, cu estimări că aceasta va scădea la 137,6% în 2026.

Economia greacă se bazează în principal pe turism, transport maritim și agricultură, sectoare care au fost puternic afectate de pandemia COVID-19. Salariul mediu în Grecia este de aproximativ 21.644 euro PPC anual, de aproximativ 2,5 ori mai mic decât în Luxemburg.

Un aspect deosebit de îngrijorător este că Grecia înregistrează cea mai ridicată rată a sărăciei subiective din Uniunea Europeană, ajungând la 66,8%. Aceasta înseamnă că aproape două treimi din populația greacă consideră că trăiește în sărăcie.

Măsurile de austeritate implementate în ultimii ani și planurile de rambursare anticipată a datoriilor reprezintă pași importanți către stabilizarea economică.

În prezent, 19% din populația Greciei se confruntă cu sărăcia energetică, neputând să își încălzească/răcească locuințele corespunzător. Totuși, țara înregistrează progrese lente dar constante în recuperarea economică, susținute de relansarea sectorului turistic.

Știai că...

Grecia are peste 6.000 de insule și insulițe, dintre care doar 227 sunt locuite, iar economia insulelor mici depinde aproape exclusiv de turismul sezonier și pescuit?

Slovacia se situează pe locul al treilea ca sărăcie în Uniunea Europeană, cu un PIB de 68 KKS pe cap de locuitor.

Membră UE din 2004 și parte a zonei euro din 2009, Slovacia a parcurs un drum semnificativ de dezvoltare economică, dar încă se confruntă cu provocări importante.

Economia slovacă este dominată de industria auto, cu mari producători precum Volkswagen, Kia și Peugeot care au investiții masive în țară.

Producția industrială reprezintă coloana vertebrală a economiei, însă există disparități regionale mari între zonele industrializate și regiunile rurale. Salariul mediu în Slovacia este de aproximativ 20.088 euro anual (1.674 euro lunar brut în septembrie 2025), iar rata sărăciei subiective se situează la 28,7%.

Un aspect pozitiv remarcabil este că Slovacia are cea mai egală distribuție a veniturilor din întreaga Uniune Europeană, cu un coeficient Gini de doar 21,6. De asemenea, rata șomajului este foarte scăzută, situându-se la 3,5%, indicând o piață a muncii dinamică.

Principalele provocări cu care se confruntă Slovacia includ îmbătrânirea accelerată a populației și necesitatea diversificării economice dincolo de dependența excesivă de industria auto. Investițiile în tehnologie și servicii reprezintă priorități pentru dezvoltarea durabilă a țării.

Știai că...

Slovacia produce cele mai multe automobile per capita din lume și este singura țară care a avut un oraș, Bratislava, capitală a trei imperii diferite: Regatul Ungariei, Austro-Ungaria și Cehoslovacia?

Croația ocupă locul al patrulea cu un PIB de 70 KKS pe cap de locuitor. Ca cea mai tânără țară membră a Uniunii Europene, aderând în 2013, și membră a zonei euro din 2023, Croația se află într-un proces intens de integrare și dezvoltare economică.

Economia croată se bazează în principal pe turism, beneficiind de coasta spectaculoasă a Mării Adriatice, construcții navale și agricultură. Sectorul turistic reprezintă aproximativ 20% din PIB, făcând economia vulnerabilă la fluctuațiile sezoniere și la șocuri externe precum pandemia.

Situația migrației din Croația s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. În 2024, țara a înregistrat 70.391 imigranți și 38.997 emigranți, indicând o tendință pozitivă de stabilizare demografică. Croația a devenit mai atractivă pentru imigranți, iar emigrația masivă din anii anteriori s-a redus considerabil.

Croația demonstrează progrese spectaculoase în reducerea sărăciei. În ultimul deceniu, țara a reușit să reducă sărăcia cu 34,6%, plasându-se pe locul al doilea în Uniunea Europeană la acest capitol important.

Fondurile europene pentru infrastructură și dezvoltarea regională oferă oportunități majore pentru accelerarea creșterii economice și reducerea disparităților regionale.

Știai că...

Croația a inventat cravata (numele provine de la "croate") și are peste 1.200 de insule, dintre care doar 50 sunt locuite permanent?

Letonia se situează pe locul al cincilea cu un PIB de 71 KKS pe cap de locuitor. Membră a Uniunii Europene din 2004 și a zonei euro din 2014, Letonia se confruntă cu una dintre cele mai severe crize demografice din Europa.

Criza demografică letonă este alarmantă: populația țării a scăzut dramatic de la 2,67 milioane de locuitori în 1990 la doar 1,857 milioane în 2025. Între 2016 și 2024, numărul nașterilor a scăzut cu 43%, indicând o tendință demografică nesustenabilă pe termen lung.

Economia letonă se bazează pe servicii financiare, transport și industria lemnului. Țara beneficiază de o poziție geografică strategică ca poartă de intrare către piețele din fosta Uniune Sovietică. Cu toate acestea, Letonia are o rată ridicată a inegalității veniturilor, cu un coeficient Gini de 34,0.

Emigrația tinerilor către Europa de Vest reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea economică. Mulți letoni tineri și educați aleg să își construiască cariera în Germania, Suedia sau Regatul Unit, lăsând în urmă o populație îmbătrânită.

Eforturile de digitalizare și planurile de atragere a investițiilor străine directe reprezintă strategii importante pentru revitalizarea economiei letone și crearea de locuri de muncă atractive pentru tineri.

Știai că...

Riga, capitala țării, are cea mai mare colecție de arhitectură Art Nouveau din Europa?

România se situează pe locul al șaselea ca sărăcie în Uniunea Europeană, cu un PIB de 73 KKS pe cap de locuitor și o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori.

Economia românească este diversificată, incluzând industria auto (cu Dacia-Renault ca flagship), sectorul IT&C în plină expansiune, agricultura și serviciile.

România are o rată de risc de sărăcie relativă de 19% din populație, iar indicatorul mai larg AROPE (At Risk of Poverty or Social Exclusion) ajunge la 27,9%, afectând aproximativ 3,6 milioane de români.

Totuși, țara noastră înregistrează progrese majore în reducerea acestui fenomen. În ultimul deceniu, România a reușit să reducă sărăcia cu 21,8%, plasându-se pe locul al cincilea în UE la acest capitol esențial.

Salariul mediu românesc a crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 24.800 euro PPC anual în 2025, în timp ce salariul mediu net lunar se situează în jur de 5.492 lei (aproximativ 1.194 euro).

România are o rată a șomajului de doar 1,8%, indicând o piață a muncii dinamică, însă rata abandonului educațional timpuriu rămâne ridicată la 16,8% pentru persoanele de 18-24 ani, peste media UE de 9,4%.

Principalele provocări includ emigrația masivă: aproximativ 3,1 milioane de români trăiesc în alte țări ale Uniunii Europene, reprezentând 16,28% din populație - cel mai mare procent din orice țară membră. Această emigrație afectează dezvoltarea pe termen lung și creează deficite de forță de muncă în sectoare cheie.

Știai că...

România are cel mai rapid internet din Europa și al doilea cel mai rapid din lume, iar Bucureștiul este supranumit "Silicon Valley-ul Europei de Est" datorită boom-ului din IT?

Portugalia ocupă locul al șaptelea ca sărăcie din Uniunea Europeană, cu un PIB de 74 KKS pe cap de locuitor. Membră a Uniunii Europene din 1986 și a zonei euro din 1999, Portugalia prezintă un paradox economic interesant în peisajul european.

Economia portugheză se bazează pe turism, industria textilă, producția de vin renumit mondial și pescuit. Țara beneficiază de o coastă atlantică spectaculoasă și de un patrimoniu cultural bogat care atrage milioane de turiști anual.

Paradoxul portughez constă în faptul că, deși este o țară dezvoltată cu infrastructură modernă și servicii publice de calitate, salariile rămân printre cele mai mici din Europa Occidentală. În același timp, costurile de trai, în special prețurile locuințelor, au crescut dramatic în ultimii ani, creând presiuni financiare majore asupra populației.

Această situație determină mulți tineri portughezi să emigreze către Germania, Franța și Luxemburg în căutarea unor salarii mai competitive.

Guvernul portughez implementează strategii de atragere a investițiilor străine și dezvoltare a sectorului tehnologic pentru diversificarea economiei și crearea de locuri de muncă mai bine plătite.

Știai că...

Portugalia a fost prima națiune din lume care a abolit sclavia în coloniile sale și are cel mai vechi tratat de alianță din lume încă în vigoare, cu Anglia, semnat în 1373?

Analiza situației economice din țările prezentate relevă mai mulți factori structurali care contribuie la perpetuarea sărăciei în aceste regiuni. Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de combatere a disparităților.

Emigrația masivă a forței de muncă calificate către Europa de Vest, cunoscută sub numele de "brain drain", reprezintă una dintre cele mai grave provocări. Milioane de cetățeni din aceste țări aleg să își construiască cariera în Germania, Franța, Olanda sau alte țări cu salarii mai mari, lăsând în urmă economii cu deficit de specialiști.

Dependența excesivă de sectoare economice cu valoare adăugată scăzută, precum agricultura tradițională și industria textilă, limitează potențialul de creștere economică. Aceste sectoare sunt vulnerabile la concurența din țările cu costuri de producție și mai mici.

Infrastructura deficitară în regiunile rurale creează disparități majore între capitalele dezvoltate și restul țării. Lipsa conectivității digitale, a drumurilor moderne și a serviciilor publice de calitate descurajează investițiile și dezvoltarea economică locală.

Corupția și birocrația excesivă continuă să descurajeze investițiile străine directe și să frâneze dezvoltarea antreprenoriatului local. Deși progrese semnificative au fost înregistrate, aceste probleme persistă în multe dintre țările analizate.

Fondurile europene reprezintă o oportunitate majoră pentru reducerea acestor disparități, însă implementarea lentă și capacitatea administrativă limitată frânează adesea progresul.

Impactul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina a adăugat presiuni suplimentare asupra acestor economii vulnerabile.

Analiza situației economice din cele mai sărace țări din uniunea europeană relevă o imagine complexă, caracterizată atât de provocări persistente, cât și de progrese remarcabile în reducerea disparităților.

Deși diferențele economice între țările din Vest și cele din Est și Sud rămân considerabile, majoritatea națiunilor analizate înregistrează progrese constante și semnificative. România, Bulgaria, Croația și Ungaria au demonstrat că integrarea europeană funcționează pe termen lung, reușind să reducă substanțial ratele de sărăcie în ultimul deceniu.

Aceste succese demonstrează eficiența politicilor europene de coeziune și importanța fondurilor structurale în accelerarea dezvoltării economice. Investițiile în infrastructură, educație și digitalizare, susținute de programele europene, creează fundația pentru o creștere economică durabilă.

Totuși, provocările principale persistă și necesită atenție continuă. Emigrația masivă a forței de muncă calificate, criza demografică din multe țări și necesitatea diversificării economice dincolo de sectoarele tradiționale rămân obstacole majore în calea dezvoltării.

Pentru viitor, succesul în reducerea sărăciei va depinde de capacitatea acestor țări de a implementa eficient fondurile europene, de a investi în educație și tehnologie, și de a crea condiții atractive pentru reținerea și întoarcerea cetățenilor emigrați.

Pe plan individual, educația financiară și planificarea bugetară inteligentă pot face diferența în îmbunătățirea situației financiare personale. Financer.ro oferă instrumente și comparații utile pentru a lua decizii financiare informate, indiferent de țara în care trăiești sau de nivelul tău de venit actual.