Fonduri de investiții - ce sunt, cum funcționează ele și cum le alegi

Un fond de investiții este o instituție care colectează bani de la mai mulți investitori și îi investește în diverse active: acțiuni, obligațiuni, alte instrumente financiare. Practic, în loc să investești singur, te alături unui grup de oameni care pun banii la comun, iar profesioniștii se ocupă de plasamente.

În România există peste 248 de fonduri disponibile, iar piața a depășit 1 milion de investitori în iunie 2025, cu active totale de 51,8 miliarde lei (aproximativ 10,2 miliarde euro). Cifre impresionante pentru o piață care a avut parte de momente dificile în trecut.

Fondurile sunt administrate de Societăți de Administrare a Investițiilor sau SAI și sunt supravegheate de ASF. Asta înseamnă că nu oricine poate să îți ia banii și să îi investească cum vrea.

Deși fondurile au avut o reputație afectată în trecut (cazuri precum FNI sau FNA au lăsat urme adânci în mentalul colectiv românesc), cadrul actual de reglementare este solid. Există o supraveghere triplă: depozitarul (o bancă independentă care păstrează activele), auditorul (care verifică conturile) și ASF (care supraveghează întreaga activitate).

Cea mai plăcută veste este că suma minimă de investiție poate începe de la doar 20-50 lei. Nu trebuie să fii bogat ca să începi.

Fondurile de investiții din România se împart în trei categorii principale, fiecare cu caracteristicile ei:

1. Fonduri deschise locale (96 fonduri, 29 miliarde lei active) - Astea sunt cele mai accesibile pentru investitorul obișnuit. Le numim "deschise" pentru că poți să cumperi și să vinzi unități oricând dorești. Banii tăi nu sunt blocați pe perioade lungi. Majoritatea românilor care investesc în fonduri aleg această categorie.
2. Fonduri deschise străine (116 fonduri, 2,26 miliarde lei) - Sunt administrate de jucători globali precum Franklin Templeton, Amundi sau BlackRock. Îți oferă acces la piețe internaționale fără să trebuiască să deschizi conturi în străinătate. Poți investi în companii americane, europene sau asiatice direct din România.
3. Fonduri alternative închise/FIA (36 fonduri, 20,5 miliarde lei) - Acestea sunt pentru investitorii mai experimentați. Banii sunt blocați pe perioade mai lungi, iar pragurile de intrare sunt mai mari. Investesc în imobiliare, companii private sau alte active mai puțin lichide. Nu sunt pentru toată lumea.

Clasificare după strategia de investiție

Indiferent de categoria aleasă, fondurile se mai împart și după ce cumpără cu banii tăi:

• Fonduri de acțiuni - Risc ridicat, dar și potențial mare de câștig. Investesc preponderent în acțiuni la bursă. Sunt pentru cei cu un apetit ridicat de risc și orizont lung de investiție.
• Fonduri de obligațiuni - Risc mediu, venit mai stabil. Cumpără obligațiuni emise de stat sau companii. Mai puțin spectaculoase, dar mai previzibile. Potențial câștig mai mic în comparație cu cele de acțiuni.
• Fonduri monetare - Risc minim, pentru capital pe termen scurt. Investesc în instrumente cu scadență scurtă. Alternativă la depozitele bancare, dar fără garanția Fondului de Garantare.
• Fonduri mixte/echilibrate - Combină acțiuni cu obligațiuni și monetare. Un compromis între risc și siguranță și vin cu grade diferite de risc, în funcție de procentul de acțiuni deținute. Sunt cele mai populare la noi.

Alegerea între aceste variante depinde de profilul tău de risc (defensiv, conservator, echilibrat, activ, foarte activ) și de cât timp poți să lași banii investiți. Dacă ai nevoie de ei în 6 luni, nu te baga în fonduri de acțiuni. Dacă investești pentru peste 10 ani, poți să îți asumi mai mult risc.

Mecanismul e mai simplu decât pare. Investitorul achiziționează unități de fond la prețul VUAN sau valoarea unitară a activului net, calculat zilnic prin împărțirea activelor totale la numărul de unități. E ca și cum ai cumpăra bucăți dintr-o plăcintă mare.

Banii sunt colectați și investiți de o SAI conform strategiei din prospect. Prospectul e documentul oficial care îți spune exact unde se duc banii tăi, ce riscuri există și ce costuri plătești. Ar trebui să îl citești înainte să investești, dar hai să fim sinceri, puțini o fac.

Activele sunt păstrate separat de un Depozitar (o bancă independentă) care certifică toate tranzacțiile. Asta înseamnă că dacă societatea de administrare dă faliment, banii tăi sunt în siguranță. Nu sunt proprietatea SAI-ului, ci a ta.

Investitorul poate răscumpăra unitățile oricând (la fonduri deschise), primind banii în 3-5 zile lucrătoare. Procesul e simplu: trimiți o cerere de răscumpărare, societatea calculează valoarea unităților tale la VUAN-ul zilei respective și îți transferă banii.

Comisioane și costuri

Fondurile percep câteva tipuri de comisioane:

• Comision de administrare - Între 0,92% și 2,9% anual. Se percepe automat din activele fondului, deci nu îl vezi direct, dar îl simți în performanță.
• Comision de intrare/ieșire - La mulți administratori este 0%, dar unii mai percep taxe când intri sau ieși din fond. Verifică înainte.
• Impozitul - Se calculează automat prin metoda prețului mediu ponderat. Tu nu trebuie să faci nimic, administratorul se ocupă de plata către ANAF.

Administratorii majori din România

Cei mai mari jucători pe piața locală sunt:

• BT Asset Management - Peste 250.000 clienți și aproximativ 6 miliarde lei în active administrate. Cel mai mare.
• BCR Asset Management - Parte din grupul Erste, cu o gamă largă de fonduri.
• ING Asset Management - Cunoscuți pentru fondurile lor echilibrate.
• BRD Asset Management - Parte din grupul Société Générale.
• Raiffeisen Asset Management - Cu experiență pe piețele din Europa Centrală și de Est.
• UniCredit Asset Management - Prezență solidă pe segmentul corporate.

Toți sunt supravegheați de ASF și au licențele necesare. Nu ar trebui să ai probleme cu niciunul dintre ei din punct de vedere al siguranței.

Deși fondurile de investiții sunt o opțiune serioasă pentru diversificare și acces la management profesional, ele nu sunt neapărat cea mai bună alegere pentru toți investitorii fix din cauza dezavantajelor majore pe care le au și care au fost enunțate ceva mai înainte.

Dintre ele, cred că cel mai important ar fi cel ce ține de comisioane.

Iată un calcul simplu care te va face să înțelegi mai bine de ce zic asta: la 50.000 lei investiți pe 15 ani, un comision de 2%/an va genera cu ~28.000 lei mai puțin decât un comision de 0,3%/an (luând în calcul un randament brut de 7%/an).

Dacă vrei performanța fondurilor de investiții, dar fără dezavantajele mari cu care acestea vin, poți să te orientezi către ETF-uri. Diferențele sunt semnificative și merită să le înțelegi înainte să iei o decizie:

Costuri

ETF-urile costă între 0,1% și 0,5% pe an. Fondurile tradiționale costă între 1% și 3% pe an. Pare o diferență mică, dar pe termen lung înseamnă mii de lei, după cum am arătat și în exemplul de mai sus.

Transparență

ETF-urile replică indici publici. Știi exact ce deții: dacă cumperi un ETF pe BET, deții acțiunile din BET în proporțiile din indice. Simplu.

Fondurile au portofolii semi-opace. Managerii pot schimba investițiile fără să te anunțe. Afli ce au cumpărat doar din rapoartele periodice, care apar cu întârziere.

Performanță

Studiile internaționale arată constant că 80-90% din fondurile active nu bat indicii pe perioade de 10+ ani. Dacă managerii profesioniști, cu echipe de analiști și acces la informații, nu reușesc să bată piața, de ce ai plăti comisioane mari pentru asta?

ETF-urile pasive nu încearcă să bată piața. Ele copiază piața. Și pentru că costurile sunt minime, performanța ta va fi foarte aproape de performanța indicelui.

Lichiditate

ETF-urile se tranzacționează instant la bursă, exact ca acțiunile. Vrei să vinzi la 11:30 dimineața? Poți. Prețul se formează în timp real, în funcție de cerere și ofertă.

Fondurile necesită 3-5 zile lucrătoare pentru răscumpărare. Trimiți cererea, ei calculează VUAN-ul, apoi îți transferă banii. Mai lent, mai puțin flexibil.

Accesibilitate

Ambele au praguri mici de intrare. Dar ETF-urile se cumpără prin brokeri de investiții (XTB, eToro, Interactive Brokers) care îți oferă acces la ETF-uri fracționare. Asta înseamnă că pragul minim pentru ETF-uri este de 1 leu, în vreme ce pentru fondurile de investiții discutăm despre zeci de lei.

În plus, prin aceste platforme, ai acces și la acțiuni, obligațiuni, CFD-uri și alte ETF-uri internaționale. Un singur cont pentru toate investițiile tale.

Fondurile se cumpără de obicei prin bănci, pe platforme separate. Dacă vrei să investești și în acțiuni individuale, ai nevoie de alt cont.

Recomandarea noastră

Pentru investitori începătorii sau cei care vor costuri mici și performanțe previzibile, ETF-urile sunt alegerea optimă. Iată de ce mă gândesc că nu ar strica să adaug aici un tabel comparativ al celor mai buni brokeri de ETF-uri din țara noastră:

Există totuși situații în care fondurile clasice au sens:

În rest, pentru investiții pe termen lung (5+ ani), ETF-urile oferă un pachet superior: costuri minime, transparență totală, performanțe previzibile și lichiditate superioară.

Fondurile de investiții din România au parcurs un drum lung. De la scandalurile care au marcat anii '90 și 2000, am ajuns la o piață matură, cu peste 1 milion de investitori și active de 51,8 miliarde lei. Creșterea de 33 de luni consecutive arată că românii încep să înțeleagă importanța investițiilor.

Sunt o opțiune validă pentru diversificare și management profesional. Dacă nu ai timp sau cunoștințe să investești singur, fondurile îți oferă acces la piețe financiare cu sume mici, de la 20 lei. Supravegherea ASF și cadrul de reglementare solid oferă protecție.

Însă realitatea e că au costuri mai mari și performanțe variabile. Majoritatea managerilor nu bat indicii pe termen lung, ceea ce ridică întrebarea: de ce să plătești 2% pe an pentru ceva ce poți obține mai ieftin?

Pentru majoritatea investitorilor români, ETF-urile reprezintă alternativa superioarăȘ

• Costuri mult mai mici (0,1%-0,5% față de 1%-3%)
• Transparență totală (știi exact ce deții)
• Performanțe mai bune pe termen lung (pentru că nu încerci să bați piața, ci o copiezi)
• Lichiditate superioară (tranzacționare instant la bursă)

Citește mai multe despre ETF-uri aici.

Indiferent ce alegi, important este să începi. România are doar 180.000 investitori activi în acțiuni din 19 milioane locuitori. Asta înseamnă că mai puțin de 1% din populație investește activ. Oportunitatea de creștere e uriașă, iar tu poți face parte din ea.