Cât plătești impozit ETF în 2025. Ghid complet

ETF-urile au devenit din ce în ce mai populare în România. Spre exemplu, în iunie 2025, doar ETF BET Patria-Tradeville (unul dintre cele mai mari ETF-uri din Europa Centrală și de Est) număra peste 28.000 de investitori și peste 600 milioane lei investiți.

Dar investițiile în aceste instrumente aduc și câștiguri, ce trebuie fiscalizate. Iată de ce considerăm că este foarte important să știi cât ai de plătit impozit ETF poate chiar înainte de a-ți marca pierderile sau câștigurile.

Încă din start trebuie să știi că fiscalitatea acestor instrumente s-a schimbat semnificativ. Legea 141/2025 a adus modificări majore care te afectează direct:

• Impozitul pe câștiguri din vânzare de ETF-uri (1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere)
• Impozitul pe dividende (care crește de la 10% la 16% din ianuarie 2026)
• CASS-ul de 10% pentru venituri peste 18.000 lei, și obligațiile declarative care trebuie respectate cu strictețe.

În acest articol îți prezentăm tot ce trebuie să știi despre impozitarea ETF-urilor în România: cât plătești exact, când, cum calculezi corect obligațiile fiscale și, foarte important, cum eviți penalitățile care pot ajunge rapid la sume considerabile.

Vei găsi aici exemple concrete de calcul, termene clare și strategii legale de optimizare fiscală care pot face diferența între un randament mediocru și unul solid pe termen lung.

Când vinzi unități de ETF și realizezi un profit, statul român îți percepe un impozit care depinde direct de cât timp ai deținut acele unități:

• Dacă ai păstrat ETF-ul minimum 365 de zile, plătești doar 1% din câștig.
• Dacă vinzi mai devreme, cota crește la 3%.

Câștigul net se calculează simplu: iei prețul de vânzare, scazi prețul de achiziție și costurile tranzacției (comisioanele brokerului).

Dacă ai cumpărat ETF-uri în mai multe tranșe, la prețuri diferite și în momente diferite, se aplică metoda FIFO (First In, First Out sau primul intrat, primul ieșit).

Practic, când vinzi, se consideră că vinzi mai întâi unitățile pe care le-ai cumpărat primele. Asta înseamnă că perioada de deținere se calculează de la prima achiziție.

Vestea bună e că dacă tranzacționezi prin brokeri români sau acreditați ASF (Tradeville, BRD, XTB România etc.), ei calculează automat impozitul, îl rețin din suma pe care o primești și îl virează direct la ANAF.

Tu primești banii net, fără să mai ai treabă cu plata efectivă.

Pierderile din vânzarea ETF-urilor nu sunt reportate

Există un aspect important de menționat aici: pierderile din vânzarea ETF-urilor prin intermediari rezidenți nu pot fi reportate sau compensate în anii viitori.

Dacă ai pierdut 5.000 lei într-un an și ai câștigat 10.000 lei în anul următor, vei plăti impozit pe întregi 10.000 lei, nu pe diferența netă.

Legea 141/2025 a adus o modificare majoră care afectează direct investitorii în ETF-uri: impozitul pe dividende crește de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.

Această schimbare lovește în special ETF-urile care distribuie dividende, adică acelea care îți plătesc periodic în cont dividendele primite de la companiile din portofoliu.

Impozitul pe dividende e un impozit final, reținut la sursă. Brokerul reține cei 16% (sau 10% până la finalul lui 2025) înainte să îți vireze banii în cont. Tu nu mai ai obligații suplimentare de declarare pentru aceste venituri, totul e rezolvat automat.

Aici intervine un avantaj fiscal imens al ETF-urilor cu acumulare. Acestea reinvestesc automat dividendele înapoi în fond, fără să ți le distribuie efectiv.

Și atâta timp cât dividendele nu sunt distribuite către tine, nu sunt impozitate. Banii rămân investiți 100%, se compun exponențial și tu plătești impozit doar când vinzi unitățile de ETF (și atunci doar 1% sau 3% pe câștigul total).

Diferența devine foarte vizibilă pe termen lung.

CASS-ul este o obligație fiscală separată de impozitul pe venit, aplicată veniturilor din investiții peste pragul de 6 salarii minime brute (22.200 lei în 2025). Se calculează cumulând toate veniturile nete: câștiguri din ETF-uri, dividende și dobânzi, precum și alte venituri din surse extra-salariale..

Sistemul funcționează pe praguri fixe:

• 18.000-36.000 lei: 1.800 lei CASS
• 36.000-72.000 lei: 3.600 lei CASS
• Peste 72.000 lei: maxim 7.200 lei CASS

Diferența critică: brokerii nu rețin automat CASS-ul - trebuie să-l declari tu în Declarația Unică.

Exemple de calcul CASS pentru venituri din ETF-uri (și nu numai):

• Venituri de15.000 lei, nu datorezi nimic (sub pragul minim)
• Venituri de 33.000 lei datorezi 1.800 lei
• Venituri de 50.000 lei, datorezi 3.600 lei
• Venituri de 80.000 lei datorezi plafonul de 7.200 lei.

Dacă ai deja CASS plătit din salariu sau alte surse, poți beneficia de scutiri. Consultă un specialist fiscal pentru situația ta.

Veniturile din ETF-uri trebuie declarate prin Declarația Unică (Formularul 212). Termenul de depunere e fix: 25 mai a anului următor celui în care ai obținut veniturile.

Dacă 25 mai cade în weekend sau într-o sărbătoare legală, termenul se mută în prima zi lucrătoare următoare (în 2025, de exemplu, termenul a fost 26 mai pentru că 25 mai a fost duminică).

Cine trebuie să depună declarația unică?

În cazul celor care investesc în ETF-uri, declarația unică trebuie depusă de:

• Investitorii care datorează CASS (adică au venituri totale din investiții peste pragul de 18.000 lei)
• Cei care au obținut dividende sau dobânzi
• Cei care au tranzacționat prin intermediari nerezidenti (brokeri străini)

Dacă ai tranzacționat doar prin brokeri români și nu datorezi CASS, poți fi scutit de obligația de a completa anumite secțiuni, deoarece impozitul pe câștiguri va fi fost deja reținut la sursă de către broker.

Termenul de plată a obligațiilor fiscale (CASS sau alte impozite datorate) coincide cu termenul de depunere a declarației: 25 mai.

Nu aștepta ultima zi pentru a plăti. Procesarea bancară poate întârzia și poți genera dobânzi de întârziere chiar dacă ai făcut plata în ultima zi, dar banii au ajuns în contul ANAF cu o zi întârziere.

Nerespectarea obligațiilor fiscale vine cu costuri semnificative. Penalizarea de nedeclarare e de 0,08% pentru fiecare zi de întârziere, aplicată asupra obligației nedeclarate, dar plafonată la valoarea creanței principale.

Sună complicat, dar iată un exemplu: dacă nu declari un venit de 10.000 lei timp de 365 zile, penalizarea teoretică ar fi 29.200 lei (10.000 lei × 0,08% × 365 zile). Însă fiind plafonată, plătești maximum 10.000 lei penalizare, deci practic dublezi suma datorată.

Vestea relativ bună e că penalizarea poate fi redusă cu 75% dacă plătești obligațiile sau le eșalonezi conform legii înainte ca ANAF să emită o decizie de impunere definitivă.

Pe lângă penalizarea de nedeclarare, mai există dobânzile de întârziere de 0,02% pe zi și penalitățile de întârziere de 0,01% pe zi. Acestea se calculează din ziua următoare scadenței (26 mai) până la data plății efective.

Astfel, pentru o obligație de, să zicem, 500 lei plătită cu 35 zile întârziere, rezultă: dobânzi 500 lei × 0,02% × 35 zile = 3,50 lei; penalități 500 lei × 0,01% × 35 zile = 1,75 lei. Total 5,25 lei suplimentar.

Pentru sume mai mari și perioade mai lungi, costurile cresc rapid. O obligație de 5.000 lei plătită cu 6 luni întârziere (180 zile) generează aproximativ 225 lei costuri suplimentare.

În cazuri grave de evaziune fiscală dovedită (ascunderea intenționată a veniturilor, falsificarea documentelor), penalizările se majorează cu 100% și fapta devine infracțiune penală, cu pedepse de 2-8 ani închisoare conform Codului Fiscal și Codului Penal.

Există metode legale de reducere a sarcinii fiscale din investițiile în ETF-uri. Dintre ele, putem aminti:

1. Alege ETF-uri cu acumulare - Reinvestesc automat dividendele fără să ți le distribuie, evitând impozitarea anuală de 16%. Pe 10 ani, diferența e semnificativă: 10.000 lei investiți la 8% randament devin ~21.589 lei cu ETF acumulare vs ~20.627 lei cu ETF distribuire. Economisești ~1.000 lei doar prin optimizare fiscală.
2. Păstrează investițiile peste 365 de zile - Beneficiezi de cotă redusă de 1% în loc de 3%. Pentru un câștig de 10.000 lei economisești 200 lei. Cu 5 tranzacții/an, diferența ajunge la 1.000 lei anual.
3. Monitorizează pragurile CASS - Dacă în noiembrie ai 16.000 lei venituri nete și vrei să vinzi o poziție profitabilă, amână pentru ianuarie. Rămâi sub pragul de 18.000 lei și eviți CASS-ul de 1.800 lei. Prioritizează însă logica de investiție, nu doar fiscalitatea.
4. Diversifică între instrumente fiscale diferite - Titlurile Tezaur sunt complet neimpozabile. Combină ETF-uri cu acumulare (creștere), Tezaur (stabilitate) și eventual acțiuni directe pentru un portofoliu echilibrat fiscal și de risc.

Notă importantă: Pierderile din ETF-uri prin brokeri rezidenți nu se reportează. Brokeii străini au reguli diferite - consultă un specialist pentru situații complexe.

Optimizarea fiscală (planificare legală) este legitimă și încurajată. Evaziunea fiscală (ascundere venituri) este ilegală. Diferența: optimizarea folosește prevederile legii în avantajul tău, evaziunea le încalcă.